COVID-19: Impactul pe termen lung asupra pacienților cu astm și astm sever
Eforturile inițiale de abordare a efectelor pandemiei asupra pacienților cu astm s-au concentrat pe faza acută a COVID-19, dar impactul pe termen lung al acesteia a devenit din ce în ce mai studiat, pe măsură ce s-a conturat tot mai bine sindromul cu denumirea generală de COVID-19 de lungă durată (long COVID sau condiția post-COVID).
Potrivit prof dr. Carmen Bunu- Panaitescu, președinte al Societății Române Alergologie și Imunologie CLinică (SRAIC), impactul COVID-19 acut asupra persoanelor cu astm este complex, fiind moderat de factori multipli, specifici bolii, care interacționează cu factorii demografici și de mediu. Factorii legați direct de astm care pot impacta negativ evoluția infecției cu SARS-CoV-2 includ fenotipul de bază și severitatea astmului, nivelul de control al bolii și răspunsul la medicația antiastmatică.
”Rezultatele studiilor publicate în ultimii doi ani de pandemie cu privire la impactul infecției cu SARS-CoV-2 asupra pacienților cu astm sunt contradictorii, unele subliniind că astmul este un factor predictor agravant, pe când altele susțin că este un factor protectiv. Opinia majoritară este că astmul nu induce, per se, forme mai severe de COVID-19, cu excepția subgrupului de astm necontrolat, care se asociază cu un risc mai mare de forme mai severe de COVID-19. Au existat studii care au cercetat agravarea astmului preexistent în contextul infecției SARS-CoV-2. Deși un număr tot mai mare de studii caracterizează impactul pe termen lung al COVID-19 la pacienții care au fost internați în spital, o mare parte a persoanelor care au avut COVID-19 și-au gestionat afecțiunea la domiciliu, prin urmare aceștia nu pot estima corespunzător agravarea astmului după convalescență”, a explicat specialistul.
Îngrijorarea cea mai mare legată la impactul COVID-19 asupra persoanelor cu astm este reprezentată de riscul de creştere a numărului de exarcebări ale astmului, din cauza faptului că și alte coronavirusuri pot induce exacerbări.
”Studiile pe loturi mari de pacienți cu COVID-19 au relevat că persoanele cu astm sever au un risc crescut de deces din cauza COVID-19 și că adulții cu forme de COVID-19 care necesită internare în spital au un risc mai mare de a necesita îngrijiri în terapia intensivă, dacă suferă de astm. Există însă și date care susțin că infecția cu SARS-CoV-2 la pacienții cu astm nu crește riscul de exacerbare severă care să necesite corticoterapie sistemică sau bronhodilatatoare inhalatorii. Acest lucru este susținut și de faptul că prevalența astmului la pacienții cu COVID-19 este similară cu cea raportată în populația generală la nivel mondial, iar în unele zone este chiar mai mică. Pe de altă parte, pacienții cu forme ușoare de astm nu au un risc crescut de deces sau de spitalizare din cauza COVID-19”, a mai spus prof. Carmen Bunu- Panaitescu.
Impactul pandemiei asupra persoanelor cu astm alergic
În ceea ce privește pacienții cu astm alergic, date recente au relevat că aceștia au un risc mai redus de a face forme severe de COVID-19 și au corelat această evidență cu faptul că acest fenotip de astm prezintă o expresie redusă a ACE2, receptorii pentru SARS-CoV-2. ”Pacienții cu cele mai mari niveluri de sensibilizare la alergene au o expresie ACE2 semnificativ mai mică în comparație cu cei cu sensibilizare alergenică mică sau absentă. Deci putem concluziona că bolile respiratorii alergice și controlul expunerii alergenice se asociază cu reducerea semnificativă a expresiei ACE2, aspect neevidențiat în cazul fenotipului de astm non-alergic. Mai mulți biomarkeri ai inflamației de tip 2 se asociază cu o expresie mai scăzută a ACE2, iar acest lucru pare să fie determinat de căile inflamatorii prin IL-13.Trebuie subliniat că modularea răspunsului persoanelor alergice la infecția cu SARS-CoV-2 este influențată și de alți factori decât expresia ACE-2 și determinarea acestora este importantă pentru înțelegerea patogenezei COVID-19”, a completat președintele SRAIC.
Agravarea astmului preexistent
Cercetări privind impactul pe termen lung al infecției cu SARS-CoV-2 asupra pacienților cu astm sunt limitate. Există studii în care astmul a fost singura boală preexistentă asociată cu un risc crescut de apariție a unei afecțiuni de lungă durată post-COVID-19. Totodată, a fost studiată agravarea astmului preexistent în contextul infecției SARS-CoV-2. Deși un număr tot mai mare de studii caracterizează impactul pe termen lung al COVID-19 la pacienții care au fost internați în spital, o mare parte a persoanelor care au avut COVID-19 și-au gestionat afecțiunea la domiciliu, prin urmare aceștia nu pot estima corespunzător agravarea astmului după convalescență.
”Conform unor studii din 2022 în UK, astmaticii cu COVID-19 au o serie de potențiale riscuri: de a nu-și controla boala de fond decât prin creșterea treptei de terapie, de a avea un management mai prost al astmului și de a dezvolta long-COVID”, a mai menționat prof. dr. Carmen Bunu- Panaitescu.
Managementul eficient al astmului și astmului sever
Potrivit specialistului, managementul agravării astmului şi exacerbărilor ar trebui văzut ca un continuum, de la auto-managementul pacientului cu plan de acţiune scris pentru astm până la tratamentul simptomelor severe în cabinet, camera de gardă şi în spital. Pacienţii trebuie informaţi şi instruiţi de către medicul specialist și medicul de familie cu privire la prevenţia şi managementul astmului pentru a avea o bună calitate a vieţii. Pacienţii trebuie să evite expunerea la factorii declanşatori, să aibă o aderenţă maximă la tratament şi să îşi monitorizeze zilnic starea de sănătate, să evite o viaţă sedentară, cu efort fizic în limita toleranţei. Dacă apar noi simptome sau simptomele actuale se agravează este indicat să se adreseze imediat medicului.
”Comparativ cu restul pacienților, terapia acestei categorii particulare cu astm sever necontrolat rămâne o nevoie neacoperită în România și antrenează costuri mari de sănătate. Analizele economice efectuate raportează un număr anual de până la zece ori mai mare al zilelor de spitalizare, comparativ cu astmul controlat, și cu un cost anual total pentru un pacient cu astm sever necontrolat de două până la patru ori mai mare, comparativ cu un pacient cu astm controlat”, a atras atenția președintele SRAIC.
Reducerea decalajelor în îngrijirea astmului
Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică amplifică acțiunile de promovare a celor mai noi cunoștințe legate de diagnosticul și tratamentul bolilor alergice și al astmului. În acest sens, s-a alăturat, ca în fiecare an, societăților academice medicale care promovează Ziua mondială a astmului, eveniment organizat de GINA (Global Initiative for Asthma) anual, la începutul lunii mai. Dacă la prima ediție din 1998 s-au alăturat acestui eveniment 35 de state, participarea a crescut în fiecare an, astfel încât a devenit unul dintre cele mai importante evenimente de conștientizare și educare asupra poverii generate de astm la nivel mondial.
Tema din acest an a fost „Reducerea decalajelor în îngrijirea astmului”, deoarece la nivel global au fost evidențiate o serie de lacune în îngrijirea pacienților cu astm, care necesită intervenție promptă pentru a reduce suferința pacienților astmatici, precum și costurile generate de tratarea astmului necontrolat.
”Provocarea din acest an a constat în stimularea colaborării interdisciplinare a medicilor implicați în tratamentul astmului cu societatea academică, pacienții și furnizorii de servicii medicale în scopul identificării decalajelor în îngrijirea astmului și soluționării lor, dar și pentru promovarea implementării soluțiilor inovatoare la nivel local și global. SRAIC s-a alăturat acestei teme generoase, de reunire a celor interesați de conșientizarea asupra problemelor complexe date de astm în societate, în scopul capacitării celor care pot, știu și doresc să contribuie la găsirea de soluții pentru managementul unei boli care afectează toate vârstele, dar mai ales copiii și pleacă de la gravele probleme de mediu induse de schimbările climatice și de stilul de viață al societății umane.
Tot în acest an am dedicat conferința noastră națională din mai 2022 temei legate de impactul schimbărilor drastice de mediu asupra sănătății, sub denumirea <Alergiile într-o lume în schimbare>. Am ales acest subiect de dezbatere din două motive: în primul rând, pentru evidențierea impactului schimbărilor de mediu asupra prevalenței și manifestărilor bolilor alergice, în al doilea rând, pentru sublinierea impactului schimbării paradigmei în alergologie, reprezentată de trecerea la medicina de precizie. Aceasta înseamnă trecerea de la abordarea terapeutică universală la medicina personalizată”, a concluzionat prof. dr Carmen Bunu- Panaitescu.
Despre managementul adecvat al astmului și motivele pentru care românii nu sunt aderenți la tratament, în următoarea ediție print a revistei Politici de Sănătate.
