Conf. dr. Roxana Bumbăcea despre Ziua Mondială a Astmului: să eliminăm prejudecățile
În fiecare an, Ziua Mondială a Astmului este marcată la nivel mondial în prima zi de marți a lunii mai.
Campania de Ziua Mondială a Astmului este organizată de către Inițiativa Globală pentru Astm (Global INitiative for Asthma – GINA) și are ca obiective importante atragerea atenției asupra astmului, îmbunătățirea calității îngrijirii persoanelor cu această afecțiune și asigurarea tratamentului adecvat în fiecare etapă a bolii.
“Să eliminăm prejudecățile despre astm!” este motto-ul care definește anul acesta campania dedicată Zilei Mondiale a Astmului. Sloganul transmite un apel la acțiune pentru a aborda miturile comune și ideile greșite referitoare la astm care împiedică persoanele cu astm să beneficieze în condiții optime de progresele majore făcute în gestionarea acestei afecțiuni.
Ca parte a campaniei de comunicare ce însoțește Ziua Mondială a Astmului, conf. dr. Roxana Bumbăcea, medic primar alergologie și imunologie clinică, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, răspunde la mai multe întrebări privind realitățile (sau miturile) acestei boli.
Ce este nou în îngrijirea astmului?
Progresele în cercetarea științifică în astm ne aduc mereu noutăți atât în ceea ce privește înțelegerea substratului inflamator al bolii, utilitatea unor markeri ai inflamației, dar și numeroase soluții terapeutice și mă refer aici atât la noi molecule, cât și la dispozitive inovatoare care ajută la buna dispersare a medicației inhalatorii la nivelul întregului arbore bronșic. Asistăm recent și la o importantă schimbare de paradigmă în tratament, în sensul înlocuirii clasicului medicament bronhodilatator utilizat pentru oprirea crizei de astm cu o terapie combinată (2 în 1) ce conține suplimentar și un medicament anti-inflamator. Mai mult, pentru formele severe de astm, în prezent există terapii biologice țintite, care duc la controlul bolii și asigură revenirea la o viață normală a pacienților care cu ani în urmă aveau o calitate a vieții mult redusă și purtau povara grea a bolii.
„Să eliminăm prejudecățile despre astm” – care sunt aceste prejudecăți în România?
Poate că principala prejudecată (încă existentă) în România se referă la reticența utilizării zilnice a medicației inhalatorii care “poate crea dependență”. Desigur, într-o boală inflamatorie cronică, medicația trebuie folosită zilnic.
Altă prejudecată este legată de folosirea corticosteroizilor inhalatori (CSI) “steroizii trebuie evitați căci au efecte negative”. Încă există (dar la scară mult mai mică comparativ cu anii precedenți) confuzia legată de efectele adverse ale corticosteroizilor orali care nu pot fi translatate corticosteroizilor inhalatori; aceștia din urmă nu se absorb în circulație și astfel au un profil de siguranță net superior.
Terapia cu CSI ocupă de mai bine de 50 de ani un loc esențial în managementul astmului și a contribuit major la reducerea morbidității și mortalității cauzate de astm. Analizând balanța risc-beneficiu legată de terapia cu CSI în astm, beneficiile depășesc cu mult riscurile, atunci când tratamentul este bine monitorizat. Clinicienii, pacienții astmaticii și aparținătorii lor recunosc în general beneficiile CSI în astm, prin faptul că introducerea lor în schemele terapeutice a îmbunătățit calitatea vieții și a salvat multe vieți, iar mulți adoptă o abordare realistă în ceea ce privește profilul lor de siguranță. Noile recomandări ale Inițiativei globale pentru astm (GINA) nu mai indică nici în formele ușoare de astm tratamentul doar cu salbutamol la adolescenți și adulți și stabilesc rolul primordial al CSI în tratamentul astmului în funcție de treapta de severitate. Teama de corticoizii inhalatori este o realitate cu care mulți practicieni se confruntă, deoarece raportul risc-beneficiu al terapiei cu CSI nu este întotdeauna înțeles de către pacienți și familiile lor. Trebuie să continuăm să educăm familiile cu privire la beneficiile potențiale mari și la efectele secundare minime ale acestei abordări terapeutice.
Au efecte negative pe termen lung corticosteroizii inhalatori folosiți în tratamentul astmului?
Există numeroase studii clinice ce atestă siguranța acestora pe termen lung, inclusiv în populația pediatrică. Îi folosim deja de foarte mulți ani, avem pacienți ce primesc acest tip de tratament ani de zile și cred că proba timpului a confirmat siguranța demonstrată în studii.
Cât de răspândit este astmul în rândul copiilor?
Prevalența astmului la copii variază între 5 și 10% în diferite țări europene, majoritatea formelor de astm pediatric sunt forme alergice. Practic, 1 din 20 de copii de vârstă școlară poate suferi de astm. Conform datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, în România, incidența astmului are tendință ascendentă, cu 1-1,5 cazuri noi de boală/1000 de persoane/an. Creșterea incidenței astmului este asociată cu creșterea prevalenței atopiei și a altor boli alergice, fapt care sprijină implicarea predispoziției genetice în patogenia bolii, alături de multipli factori de mediu. Dintre aceștia, trebuie să enumerăm expunerea la poluanți, virusuri și alți agenți patogeni, expunerea la alergene, expunerea la fumul de țigară, obezitatea. Astmul poate debuta la orice vârstă, dar cel mai frecvent apare la tineri (aproape la 50% din cazuri debutează înainte de pubertate). Evolutiv, unele cazuri de astm simptomatice în copilarie devin asimptomatice la adolescență, dar simptomele pot reveni oricând la vârsta adultă.
Există noutăți în terapia pentru astm?
Da. Multe terapii noi ne vor ajuta în perioada următoare. Ne bucurăm în special de cele destinate formelor severe de astm, căci acestea sunt dificil de controlat și afectează semnificativ calitatea vieții pacienților noștri. Deja am început să lucrăm cu ele și avem satisfacția de a putea oferi astmaticilor severi o viață normală sau aproape normală.
La nivel mondial se discută tot mai mult de terapia personalizată în astm, afecțiune văzută ca o “umbrelă” sub care coexistă o multitudine de fenotipuri și endotipuri de boală. Clinicianul trebuie pregătit în fața acestei noi provocări a secolului XXI, iar noi, ca societate profesională, sprijinim promovarea abordărilor terapeutice inovative, centrate pe pacient. Ca alergologi, susținem la nivelul întregii comunități medicale utilitatea imunoterapiei alergen-specifice la pacienții cu astm alergic, care se consideră a fi o terapie modificatoare a bolii, bazată pe ameliorarea simptomelor pe termen lung, chiar și după încetarea tratamentului, de prevenire a unor noi sensibilizări alergice și a dezvoltării unor comorbidități.
Astmaticii români sunt complianți la tratament?
O parte da, o parte nu. Și în prezent se constată la nivel mondial că unul din 3 pacienți astmatici în tratament rămâne necontrolat și că aproape jumătate dintre ei nu știu să-și folosească corect inhalatorul, iar aderența la tratament este foarte redusă, undeva sub 50%. Ceea ce conduce la creșterea numărului de exacerbări și internări. Educația despre boală trebuie să fie parte a consultului medical. Pe măsură ce investim mai mult timp și explicăm cât de important este să urmăm corect, zilnic tratamentul, roadele se văd în controlul bolii.
În prezent, se discută tot mai mult de nevoile neacoperite încă ale pacientului. Noi, ca medici, suntem tot mai mult implicați în a înțelege ce își dorește pacientul astmatic mai mult – o viață cu cât mai puține simptome sau fără exacerbări, o creștere a capacității de a desfășura activități zilnice la școală/la locul de muncă sau activități sportive. Cu cât planul de management al bolii implică dorințele și nevoile pacientului astmatic, cu atât complianța sa va crește.
