Factori de risc ai astmului sever: fumatul matern
Specialiștii atrag atenția că fumatul matern în timpul sarcinii se asociază cu un risc crescut de wheezing în primii ani de viaţă şi de astm la vârsta şcolară.
În acelaşi timp, fumatul parental în primii ani de viaţă se asociază cu un risc crescut de astm la vârsta şcolară şi cu o evoluţie mai severă a astmului la aceşti copii.
Medicul trebuie să informeze femeile gravide şi părinţii copiilor mici asupra efectelor multiple ale fumatului asupra copiilor, printre care riscul crescut de wheezing recurent în prima copilărie şi astm persistent la vârsta şcolară (şi implicit ulterior la adult). Medicul trebuie să ofere sfatul minimal pentru oprirea fumatului tuturor femeilor gravide şi părinţilor de copii mici care fumează.
Alăptarea la sân exclusivă în primele luni e asociată cu o rată scăzută de apariţie a wheezingului şi astmului în copilărie, mai ales la copii cu părinţi atopici. Medicul trebuie să încurajeze alaptarea la sân în primele luni de viaţă ca măsură protectivă în apariţia wheezingului şi astmului la copil.
Evitarea alergenelor alimentare în timpul sarcinii şi alăptării nu previne apariţia astmului la copil, dar ar putea afecta nutriţia maternă şi chiar fetală. Nu este recomandată evitarea alergenelor alimentare în perioada sarcinii şi alăptării ca strategie de prevenţie a astmului.
Imunizările din prima copilărie, precum BCGbacil Calmette-Guerin, pertussis, polio, etc, nu cresc riscul de alergie sau astm; ele însă pot avea un efect protectiv mic împotriva astmului. Imunizările din copilărie trebuie efectuate conform Programului Naţional de Imunizare, indiferent de riscul de astm al copilului.
